DESCOPERA SPECTACOLUL LUMII




TOKYO - „Capitala de Est” - este capitala JAPONIEI și cel mai mare oraș al acesteia, cu 13.613.660 locuitori (în decembrie 2015), aproximativ 10% din populația țării.

Orașul se situează în partea de mijloc a insulei principale a arhipelagului japonez, Honshu. Aici se află sediul Guvernului Japoniei și reședința Împăratului.

Tot numele Tokyo (mai exact 東京都 Tōkyō-to) este dat și uneia dintre cele 47 de prefecturi ale Japoniei, cuprinzând orașul Tokyo, câteva zone învecinate și o serie de insule de la sudul orașului.

În zona metropolitană a orașului, cea mai mare din lume, locuiesc aproximativ 30.000.000 oameni. Orașul se întinde pe o suprafață de 2187 km².

Tokyo a fost cunoscut inițial sub numele de EDO, un sat care s-a format în secolul al XII-lea.

Orașul a fost redenumit Tokyo după ce a devenit capitala imperială, în 1868. La începutul erei Meiji, orașul a avut și numele de "Tōkei", o pronunțare alternativă pentru aceleași caractere ce formează numele Tokyo (東京).

Zona metropolitană Tōkyō cuprinde 26 localități cu statut de municipiu.

sursa: https://ro.wikipedia.org/




PRIMĂVARA JAPONEZĂ
Primăvara este cea mai potrivită perioadă să descoperi farmecul Japoniei. De la sfârşitul lunii martie şi până la finele lui aprilie, miile de cireşi înfloriţi din Ţara Niponilor oferă un spectacol de culoare şi miresme. Florile de cireş, cunoscute şi sub denumirea de SAKURA, sunt simbolul Japoniei, iar tradiţia privitului copacilor care înfloresc – Hanani, datează de câteva secole.
Primăvara, în Japonia, este un adevărat regal pentru simţuri. Pe teritoriul ţării există peste 300 de specii de sakura şi sute de mii de copaci care înfloresc la începutul lunii aprilie. Acesta este momentul cel mai potrivit dacă vrei să vizitezi Ţara Niponilor. 









Bucharest, the capital of Romania





”Biserica Stavropoleos” este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc, în centrul orașului București - România.  Hramul bisericii este Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Numele Stavropoleos este forma românească a cuvântului grecesc Stauropolis, care se traduce prin „Orașul Crucii”.



Biserica Stavropoleos este inclusă în Lista monumentelor istorice din România.

Biserica a fost înălțată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Țării Românești, 1719-1730), de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas, originar din Epir.

În curtea hanului său, construit în 1704, Ioanichie a zidit biserica și o mănăstire, susținută economic din veniturile de la han (o situație frecvent întâlnită în epocă).

În 1726 starețul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei și exarh al Cariei. Mănăstirea pe care a construit-o poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele vechiului scaun. La 7 februarie 1742 Ioanichie, în vârstă de 61 de ani, moare și este îngropat în biserica sa.

Hanul și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure, care au șubrezit turla până la cădere. Picturile turlei au fost restaurate însă la începutul secolului al XX-lea.

În prezent din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica, alături de care există o construcție de la începutul secolului al XX-lea, care adăpostește o bibliotecă, o sală de conferințe și o colecție de icoane vechi (începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist. Clădirea cea nouă a fost construită după planurile arhitectului Ion Mincu.

Din anul 1991 biserica este păstorită de părintele Iustin Marchiș, primul ieromonah al bisericii în ultima sută de ani.

Comunitatea trăitoare aici, alături de slujbele zilnice, se ocupă cu restaurarea de carte veche, icoane și haine sacerdotale.

Corul bisericii cântă muzică neobizantină (o singură voce susținută de un sunet prelungit numit ison - acompaniament), acum rar întâlnită în bisericile din România.

Lucrările pentru construirea unui punct de transformare a energiei electrice, inițiate în octombrie 1998, au dus la descoperirea unor substrucții în mijlocul străzii Stavropoleos, în vecinătatea bisericii. Sondajele arheologice care au început la acea dată au condus la degajarea unor tronsoane fragmentare de ziduri aparținând probabil mai multor etape de edificare a hanului Stavropoleos.

La 26 martie 2008 s-a reînființat Mănăstirea Stavropoleos ca mănăstire de maici cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și Sf. Iustin Martirul și Filosoful. Tunderea în monahism a primelor patru monahii a avut loc pe 28 mai 2008.

Pe 4 iunie 2012 a fost resfințită biserica Mănăstirii Stavropoleos de către patriarhul Daniel.

sursa : https://ro.wikipedia.org







ZALIPIE - POLONIA, este un sat mic si vechi din sud-estul Poloniei, reprezinta una dintre atractiile turistice de top ale tarii. Si asta nu pentru ca are hoteluri de cinci stele sau constructii spectaculoase, ci, dimpotriva, pentru ca se compune din casute mici din lemn acoperite cu picturi in forma de flori.
Aceasta traditie a luat nastere in urma cu mai bine de un secol, cand fiecare femeie din Zalipie a inceput sa picteze propria casa cu motive florale, initial din dorinta de a acoperi unele defecte particulare ale acesteia. Cum nu aveau echipamente profesionale, gospodinele isi confectionau pensulele din părul de la cozile animalelor, iar vopseaua si-o faceau din grasimi si coloranti naturali. Astfel, s-a instalat un obicei ca fiecare femeie sa vopseasca sau să revopseaca propria casa, in fiecare an, imediat dupa sarbatoarea Corpus Christi (inainte de inceperea muncilor agricole).
Obiceiul de a picta casele s-a transmis de la o generatie la alta. Ba mai mult, femeile au gasit surse de inspiratie in natura si in folclorul local, astfel ca picturile lor au devenit mai mari si mai colorate, scrie casamea.ro.
Se spune ca una dintre localnice, pe nume Felicja Curylowa (1904 – 1974), a devenit aproape obsedata de acest obicei, prin urmare, a pictat fiecare suprafata a casei sale, compusa din trei camere. Dupa moartea ei, simpatica locuinta a fost transformata in muzeu, reprezentand o adevarata sursa de inspiratie pentru turisti.
In prezent, Zalipie este considerat unul dintre cele mai pitoresti sate din Polonia. Dar, in ciuda frumusetii si traditiei sale unice, nu este suficient de cunoscut în lume.

sursa: http://turism.bzi.ro





ROMÂNIA - MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA, cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări.
Inițial, a avut
o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 - 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană.
Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal.
Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret îl putem vedea pictat în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii.
În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. În prezent, portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil.
Muzeul Manastirii Brancoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, in mare majoritate executate in maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brancovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. 



sursa: wikipedia.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu